Posts Tagged ‘pareri’

Hai să colorăm cum avem noi chef. (sau ce ne face fericiţi)

freedom butterfly magic gifts fairy 1280x1024 wallpaper_www.animalhi.com_74Când te apuci să colorezi știi niște șabloane clar stabilite pe care le vezi în desenele animate sau ce te învată la școală: mărul (de regulă) este roșu, frunza verde, pământul maro și soarele galben. Când îți iei un caiet de colorat de cele mai multe ori ai pe copertă o imagine colorată deja pe care o găsești pe alb-negru în cuprins și ai tendința să te iei după ce deja a fost făcut, pentru că îl percepi ca pe ”modul corect” de a o face. Dacă ieși din liniile date se uită un părinte la tine urât și spune că nu ai desenat ok și că ești neîndemânatic. Sau neatent. Și apoi te iei după corecția făcută. Da, e ok să râmăi între linii (în multe cazuri), însă niciodată nu ți se spune să mai încerci și altă culoare.

Ia să luăm frumos cazul acesta și să îl plasăm în viața de zi cu zi. De câte ori ți s-a întâmplat să te îndoiești de ceea ce faci? De câte ori oamenii (care au intenții bune, desigur) ți-au spus că este mai ok să faci un lucru într-un anume fel (standard, aplicabil majorității) însă ai ajuns să simți că nu ți se aplică? Dar îl faci pentru că așa, aparent, trebuie să faci. Așa îți găsești (în mod teoretic) liniștea, fericirea, împlinirea ș.a.m.d. Numai că, din păcate, omul neglijează ideea că ceea ci i se aplică unuia nu este neapărat valabil și pentru celălat. Iar de aici se nasc prejudecățile, părerile proaste și nevoia de a-ți impune propriul punct de vedere. Nu voi spune niciodată că fac excepție de la acest caz, toți avem momente în care încercăm să ne impunem părerile, depinde de fiecare dacă știe când să se oprească. De aici și problema pe care și-o pune toată lumea: oare eu fac bine ceea ce fac? Este corect cum am procedat? Întrebările astea sunt foarte bune dacă există în mintea cuiva, înseamnă că are o conștiință. Dar și aici există o limită. Limita de a te lua după ce îți face ție bine, nu doar altora. Și în nici un caz să îți reglezi comportamentul și viața după cum îți dictează trendul.

Da, este ok să ceri păreri. Da, este ok să ai momente de cumpănă. Dar ce NU este ok și ceea ce mulți dintre noi omitem sunt deciziile și acțiunile luate de pe urma părerilor oamenilor celor mai influenți din viața și nu după cum simțim. Și mai grav este că lucrul acesta nu se aplică doar în cazul acțiunilor noastre asupra mediului și asupra celor cu care interacționăm, ci implicit și a celor asupra noastră. ”Nu te mai uita atâta la filme triste, că te vor ține deprimat.” ”Nu mai asculta muzica aia, nu vezi că ești agitat/ă și te transformi?” ”Nu mai sta atâta în casă că devii antisocial/ă.” Sfaturile de gen sunt date din dorința de a face bine, dar de multe ori efectul este cel invers 🙂  Noi nu realizăm de multe ori că poate pasele proaste, sau freneziile în relațiile nu tocmai ok sunt necesare în punctul în care au loc în viața persoanei vizate. Una dintre puținele vorbe în care cred este aceea care spune că unele persoane apar în viața ta cu un motiv. Sau ți s-a întâmplat ceva anume ca să ai din ce învăța. Oamenii au nevoie de multe ori de momentele triste, momentele de criză, momentele de liniște sau de fericire extremă, momentele în care au atitudini urâte, superficiale sau extrem de multe zâmbete. Asta îi formează, asta îi face să se simtă în pielea lor, să evolueze, să fie… ei așa cum sunt. Însă o ploaie de reproșuri și atenționări constante asupra unei nevoi de schimbare poate să inducă nesiguranță, anxietăți, poate chiar pierderea identității.

Să îți pui întrebări asupra vieții tale nu este neapărat un lucru negativ. Dimpotrivă, uneori este necesar pentru a nu rămâne blocat la un nivel anume. Dar trebuie să ajungi la un punct în care anumite trăsături pe care le deții, anumite simțiri și păreri trebuie să existe în fundamentul tău pentru a te simți… tu. Iar din ce observ în jurul meu, oamenii din păcate își pun la îndoială până și cele mai adânci principii din cauza nesiguranței. Autoeducarea nu este un lucru ușor. Și mai dificil este să te accepți așa cum ești. Să te descoperi, să îți vezi părțile bune, părțile rele, să te îndrepți dacă asta simți că este nevoie (și nu după dictarea altora). Prea mult suntem ținuți între linii. Sau prea suntem convinși până la vârste înaintate că trebuie să folosim o singură culoare, când de fapt putem colora lumea așa cum ne dorim. Și nici nu ne dăm seama (decât foarte târziu) că nu este un anume mod în care este corect să facem anumite lucruri. Corect este să le facem așa cum simțim. Dacă noi în sinea noastră suntem de acord. Dacă ne placem să folosim doar culori standard sau dacă ne plac nuanțele, umbrele, negrul sau rozul.

Hai să folosim palete inventate de noi 🙂

Vă las cu o melodie.

Advertisements